Calea ferată Târgoviște-Pietroșița-Sinaia (Tunelul Izvor), legendă sau realitate?

Principalul obstacol între Sinaia și Pietroșița era Masivul Păduchiosu, iar Căile Ferate Române (CFR) au contractat compania germană Julius Berger în scopul realizării unui tunel în linie dreaptă, lung de 5.918 m, prin acest masiv. Termenul de predare către beneficiar era de 28 de luni.

În 1913, directorul național al CFR a împrumutat în numele companiei suma de 480 de milioane de lei pentru mai multe proiecte feroviare mari, printre care și acest tunel, iar construcția a demarat efectiv în 1914. Constructorii germani au hotărât să înceapă perforarea tunelului de la ambele capete, dinspre Sinaia și dinspre Moroieni.

Locul de străpungere a Masivului Păduchiosu dinspre Sinaia a fost ales chiar înainte de intrarea în oraș, pe Platoul Izvor, în apropierea cimitirului orașului. Din acest motiv, în presa sau literatura tipărită tunelul este denumit "Izvor".

Lucrările la tunel au fost oprite în august 1914, din cauza Primului Război Mondial, și au fost reluate abia în 1938, după o ședință a Consiliului de Coroană care a dispus suplimentarea finanțării.

Investiția a fost din nou înghețată în 1939, după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Sesizând potențialul strategic, Ad0!f Hit!3r i-a solicitat mareșalului Ion Antonescu reluarea, pentru a treia oară, a construcției tunelului, acesta putând asigura o cale mai sigură de transport a petrolului românesc spre Germania.

Lucrările, reîncepute în 1941, s-au desfășurat de data aceasta într-un ritm mai rapid. Circa 2000 de oameni de diferite naționalități au lucrat la tunel: germani, ruși, cehi, țigani, maghiari, bulgari, italieni și români, mulți dintre ei prizonieri de război.

Înfrângerea Germaniei pe Frontul de Est a pus însă capăt pentru a treia oară construcției. Până în acel moment se săpaseră, conform inginerului Radu Bellu de la Divizia de Patrimoniu a CFR, circa 800 de metri de galerie, având aproximativ 5 metri înălțime și 4,8 metri lățime.

Ambele capete ale tunelului Izvor au apucat să înainteze doar 480m fiecare până când lucrările au fost suspendate și legendele au început să apară! În 1984 sau 1985, Departamentul Securității Statului a adus muncitori care au astupat cu buldozerele portalul Moroieni.

Motivele nu sunt cunoscute, iar acțiunea organelor de Securitate a dat naștere în zonă mai multor legende. Există persoane care susțin că tunelul a fost străpuns în totalitate și că în el s-ar afla cadavrele celor care au lucrat la construcție, executați de germani.

Cel mai probabil e ca tunelul nu a fost niciodată străpuns, iar portalul Moroieni a fost astupat din motive de siguranță, galeria nefiind consolidată și lipsind forajele de aerare, ceea ce ar fi dus la acumulări de gaze toxice. În prezent, în fața portalului Moroieni mai există doar culeea podului de acces, construit de germani și resturile organizării de șantier a acestora.

În istoria sa recentă, portalul și galeria dinspre Sinaia au adăpostit un depozit de brânză, apoi un depozit de legume și fructe, iar în prezent o firmă care cultivă ciuperci. La intrarea în portalul Sinaia a fost construit și un viaduct de acces care există și în prezent. În galerie se află o locomotivă germană cu aer comprimat și vagonete, pe care Divizia de Patrimoniu a CFR a încercat, fără succes, să le recupereze.

Astăzi linia 904 Titu-Târgoviște-Pietroşița predă ștafeta mai departe (din fericire) căii ferate înguste Fieni - Pietroşița - Moroeni  care se află și astăzi în circulație, intensă, chiar fiind utilizată de trenurile fabricii de ciment din Fieni, trenuri care circulă permanent (24 din 24), mai puțin duminica.

Trenurile au în compunere câte 10 vagoane și circula în ritm cadențat, în Pietroşița vin odată la 2 ore și au un interval de 30 min pe sens. Locomotivele L45H care asigură tracțiunea au fost fabricate de uzinele 23 August între anii 1963 - 1974, cele care funcționează și astăzi sunt din anii 1971 - 1974.

Începând din iarna anului 2020, Transferoviar Călători a salvat linia Târgoviște - Pietroşița de la închidere, a 2-a în ultimii 10 ani și au introdus un mers al trenurilor decent cu 6 perechi (12 trenuri) pe zi mult mai adaptat nevoilor călătorilor din zonă decât ce aveau înainte.

Sursa foto: România Feroviară
Sursa Text: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mari_proiecte_nefinalizate_(Rom%C3%A2nia)?fbclid=IwAR0fubARPCldtFNUQyD2mFaqUch7QGunshDZAmAuISpvpEO4RmYF6iz1nH0#cite_note-TVR-Tunel-31